La numai doua ore distanta de Cairo (aprox 130 km), Faiyoum este o minunata oaza artificiala cu o istorie bogata si interesanta. Denumirea vine din limba copta "efiom/epiom" semnificand Mare sau Lac (referindu-se la stravechiul lac Moeris).
Desi descris ca oaza, Faiyoum nu este alimentata de panza freatica asemeni oazelor naturale din Vest ci de apa Nilului adusa prin canale artificiale. Faiyoum se leaga de Nil prin Canalul lui Iosif (Bahr Yussef) presupus a se fi construit sub supravegherea acestui profet in timpul robiei sale in Egipt. Dupa irigarea oazei apele se varsa in Lacul Qarun care, in ciuda restrangerii sale, ramane cel mai mare lac sarat al Egiptului (200 kmp).
De mare interes sunt morile de apa din lemn, o alta descoperire inginereasca a vechilor egipteni, introdusa in perioada Ptolemaica (sec III), apa din Canalul Bahr Yusef fiind distribuita in intreaga oaza din Medinet el Faiyoum (orasul Faiyoum). In oaza se afla aprox 200 astfel de mori din care sapte au devenit simbolul locului, fiind inconjurate de palmieri si salcii.
In nordul orasului se afla anticul sit Arsinoe sau Crocodilopolis unde era venerat crocodilul sacru al lacului Moeris. In perioada faraonica oaza devenise cel mai semnificativ centru de venerare al zeului crocodil Sobek de unde si denumirea data de greci Crocodilopolis=orasul crocodilului. Numele de Arsinoe a fost dat zonei de Ptolemeu Phyladelfus in cinstea surorii si sotiei sale Arsinoe. Vechiul templu dedicat Zeului Sobek, zeitei Isis si zeitei Renen-Wetet datand din timpul Dinastiei XII se afla in Kom Mady (Narmouthis); Alfabetul din Faiyoum descoperit pe patru tablite de cupru indica un abecedar greco-fenician, datand din anul 800 i.e.n si reprezentand cea mai timpurie legatura intre alfabetele grecesc si fenician(nord semitic).
Dintre multiplele situri arheologice ale oazei, cele mai semnificative descoperiri au fost necropola Crocodilopolisului si piramida Hawara (a faraonului Amenemhat III din perioada Regatului de Mijloc). Din pacate, nu a mai fost gasit nimic din templul mortuar al faraonului, cunoscut sub numele de Labirintul si considerat de specialisti prima reprezentare meandrica a vietii transpusa intr-o forma arhitecturala. Modelul se pare ca i-ar fi inspirat pe minoicii cretani.
Un obelisc inalt din piatra, ridicat in cinstea lui Senwosret I in Abgig in timpul Dinastiei XII, a fost dezgropat in sec XIII si a fost de curand reasamblat si amplasat in Medinat el Faiyoum (orasul Faiyum). O antica strada pavata considerata creatie inginereasca de referinta alaturi de Turnul Eiffel si Statuia Libertatii, a fost descoperita in regiune si se crede ca aceasta ar fi prima din lume, vechimea ei fiind stabilita la peste 4500 ani. O alta inovatie ar fi si primul baraj din lume care se crede a fi fost construit de Iosif alaturi de canalul ce traverseaza orasul Faiyum.
Totusi, cea mai spectaculoasa descoperire arheologica ramane cea a mastilor mortuare sau a portretelor mumiilor, din perioada romana considerate primele portrete realiste din lume. In timpul ocupatiei romane egiptenii au continuat sa-si ingroape mortii in ciuda practicii incinerarii folosita pe scara larga in Imperiu. In aceasta perioada mastile mortuare erau pictate pe lemn cu o tehnica speciala de pigmentare.
Exista numeroase situri istorice si arheologice in intreaga provincie Faiyoum, in locatii precum Kom Oushim (Karanis), Um Al Athl (Bachias), Batn Ahryt (Theadelphia), Philadelphia, Qasr, Qaroun (Dionysius).
Kom Oushim/Karanis este si el bogat in istorie, avand doua temple din perioada Ptolemaica, ambele dedicate zeului Sobek, o cariera antica si case din caramida, un cimitir din perioada Ptolemaica si o baie publica din caramida arsa.