Kharga  sau Oaza Aurie este cea mai sudica oaza a Egiptului aflandu-se la 200 km vest de Valea Nilului. Kharga, capitala guvernoratului El Wadi el Gedid, este cea mai mare oaza din Noua Vale, locuintele sale moderne adapostind aprox 100.000 locuitori cu peste 1.000 de nubieni care s-au mutat aici dupa constructia lacului Nasser. Kharga in limba araba inseamna „punct de plecare” in opozitie cu Dakhla = „punct de intrare”. Adesea oaza Baris - desi aflata mai departe - este considerata parte integranta din Kharga  iar in baza acestei inglobari Kharga ar avea o suprafata de 3.600 kmp.
Oaza este cea mai moderna zona a Desertului de Vest. Orasul Kharga este un oras egiptean cu bulevarde, parcari si toate facilitatile unei capitale administrative. In zona veche a orasului inca se mai poate admira stilul simplu al unor constructii traditionale (ce-i drept putine).  O linie de autobuze leaga Kharga de celelalte oaze si de restul Egiptului. De asemenea exista si cale ferata Kharga - Qena (Valea Nilului) - Portul Safaga (la Marea Rosie).
Datorita planurilor de dezvoltare a zonei, arhitectura traditionala a avut foarte mult de suferit astfel incat Kharga nu este tipul de oaza la care s-ar putea astepta vizitatorul strain si nici o atractie in sine. Din acest motiv multi organizatori de circuite in Desertul de Vest exclud aceasta oaza considerand ca nu ar avea nimic atractiv de aratat. Totusi, vestigiile gasite in Kharga sunt interesante si ofera multe informatii despre viata locului acum mai bine de 3 milenii.

Descoperirile arheologice atesta faptul ca oaza a fost locuita inca din Epoca de Piatra, iar in Egiptul Antic regiunea se numea Kenem sau Hibis servind adesea ca loc de exil.
Oaza a fost o regiune foarte prospera in antichitate datorita legaturilor sale comerciale (caravane) cu  Valea Nilului. De asemenea, Kharga obisnuia sa fie ultima oprire a Drumului de Patruzeci de Zile (Dar el Arbain), o ruta comerciala infama (datorita naturii marfii: sclavii) care lega Nordul Africii de Tropicul de sud. De altfel, toate oazele s-au aflat pe rutele caravanelor iar in cazul Khargai acest fapt a fost evidentiat de prezenta forturilor construite de romani in vederea protejarii Dar el Arbain. Forturile variaza ca marime si functionalitate unele fiind doar mici avanposturi altele pazind suprafete mai mari. Forturile romane au fost construite din caramizi de lut, in marea lor majoritate, cu exceptia catorva care contin si temple mici din piatra.

Economia oazei este bazata pe agricultura: curmale, grau, orez, masline, cuisoare, fructe si legume, porumbei



 Atractii naturale
Izvoarele termale din satele Bulaq si Nasser (in Sud) sunt renumite pentru apele lor fierbinti (pana la 43 grade C), de-a dreptul miraculoase in tratamentul reumatismului si al alergiilor, iar facilitatile zonei permit camparea.


Vestigii
Necropola Bagawat merita cu siguranta o vizita. Aflat in spatele templului lui Hibis, mormintele dateaza din perioada erei pre Crestine. Peretii sunt decorati cu picturi biblice: Exodul, Adam si Eva, diversi profeti, ingeri, Fecioara Maria si Isus Christos.
Necropola aminteste de una din principalele dispute ale perioadei pre crestine: cea asupra naturii lui Isus astfel ac in sec 5 episcopul Nestor a fost exilat la Bagawat pentru teoriile sale. 

Exista aici 263 capele din caramida de lut urcand pe o colina, cea mai veche dateaza dinaintea lui Nestor iar cea mai noua din sec 7. Majoritatea nu au ornamente iar cele decorate nu au rezistat timpului sau mutilarilor fanaticilor musulmani. Cel mai bine conservate sunt Capela pacii, cu picturi ale lui Adam si Eva, si Capela Exodului decorata cu scene reprezentand fuga lui Moise si a evreilor din Egipt.

Templul lui Hibis fondat de Psamtik II a fost in mare parte construit de persi sub Darius cel Mare si Darius II in timpul domniei lor in Egipt (aprox  500 BC). Templul este localizat la 2 km Nord de modernul oras Kharga, intr-o padurice de palmieri. Alaturi mai exista un templu datand din mileniul 1 i.e.n  (templul al-Hhuwaytah construit in 522 i.e.n).
Templul lui Hibis, numit dupa orasul care exista odata aici, este unic in Egipt fiind cel mai mare si mai frumos templu ridicat sub dominatia persana. El a fost dedicat lui Amoun si a fost respectat de toti conducatorii din secolele urmatoare. Exteriorul sau a fost decorat cu vulturi si basoreliefuri uriase reprezentandu-l pe Darius aducand ofrande lui Amoun.
Din pacate, astazi accesul publicului in zona nu este permis intrucat se lucreaza la stramutarea sa intr-o locatie mai apropiata de necropola Bagawat, iar operatiunea va dura cativa ani buni.
Intrarea in templu era strajuita de o alee de sfincsi iar interiorul se remarca prin frumoasele sale capiteluri.


Templul Nadura, mai nou (cu 700 de ani) decat templul lui Hibis, a fost construit in timpul ocupatiei romane, fiind dedicat lui Amoun. Din pacate constructia nu a rezistat probei timpului si a suferit deteriorari majore astfel incat astazi au ramas mult prea putine lucruri de vazut (in afara catorva decoratiuni de perete, reprezentand cantareti la anumite instrumente).
Langa templu se afla un sat cu case construite din caramizi de lut si pivnite sapate in pamant . O asemenea structura este comuna in Nordul Africii fiind construita in vederea protejarii populatiei de caldurile insuportabile ale verii.

Qasr el-Ghweita
La aproximativ 20 km de Kharga se afla templul Qasr al-Ghweita construit intre 250-80 i.e.n. El a fost dedicat trinitatii Amoun, Mut si Khonsu si se afla intr-o stare foarte buna, similara celorlalte atractii turistice din Egipt  (peretii templului sunt aproape intacti iar casele din imprejurimi au inca peretii verticali). Qasr el-Ghweita se bucura de una din cele mai frumoase locatii ale oazei, fiind situat pe varful unui deal circular si impresionand prin masivitate calatorul care urca de la baza. In jurul templului exista un sat care probabil adapostea cateva sute de persoane. Unele case se afla inca in stare buna judecand dupa vechimea lor de 1500 ani.
Din Sfanta Sfintelor (altar) privelistea satului fortificat si a intregii vai este foarte pitoreasca.

Qasr el-Zayan(templul lui Amenebis) o fortareata micuta in care peretii inalti si centrul templului au supravietuit vremii, se bucura de o  minunata pozitie in aceasta zona, singurul inconvenient fiind dimensiunile sale mici (poate fi strabatuta foarte rapid-5 min). Templul, dedicat zeului local Amenebis, a fost construit in timpul perioadei ptolemaice si restaurat in perioada romana (sub domnia Imparatului Antoniunus). Oraselul de aici, cunoscut sub numele de Tchnonemyris, a avut o dezvoltare infloritoare timp de cateva secole. Din pacate, satucul modest de astazi nu pare sa ne spuna nimic despre acest trecut glorios. Zona este cea mai joasa din intreaga oaza (18 m sub nivelul marii).

Ain Umm Dabadib este cel mai putin accesibil sit al oazei Kharga, solicitand mult efort fizic in traversarea dunelor de nisip pentru a-l vizita. Fostul orasel de aici isi datora bunastarea localizarii sale, fiind practic ultimul stop al caravanelor inainte de a porni catre Nord prin desert. Istoria sa dateaza din perioada romana iar ruinele templelor din acea perioada sunt inca vizibile. Localitatea a fost initial mult mai mare, avand probabil mai mult de 200 kmp. Aici se afla ruinele unor biserici, cisternele de apa si sistemul de apeducte construit de romani pe 15 km (o parte a lui fiind folosita si astazi pentru irigatii).

Qasr el-Labeka  a fost ridicat de romani implementand tehnicile de constructie locale. Zona se afla pe rutele antice ale caravanelor iar in vechime era inconjurata de verdeata si avea surse de apa (aduse prin apeducte care se mai vad si astazi).
Qasr El Labeka este situat pe o coasta de-a lungul albiei unui parau temporar (wadi). Zidurile sunt inalte de 12m si foarte impunatoare. Ca si in cazul Ain Umm Dabadib, vizitarea presupune o excursie in desert cu masina 4 x 4 echipata corespunzator.

Ed-Deir este fortareata care proteja cea mai scurta ruta a rutelor comerciale (caravane) dintre Kharga si Valea Nilului. Constructia se afla in estul oazei Kharga la poalele muntelui  Umm el-Ghanayin, si este formata din 12 turnuri circulare legate intre ele printr-o galerie. Din pacate doar cateva incaperi au supravietuit timpului. Situl merita o vizita iar aventura traversarii desertului sporeste farmecul intregii calatorii.


Cazare
Sol Y Mar Pioneers hotel  Kharga Oasis 4*
Al Kharga Oasis, Gamal Abd El Nasser Street, New Valley, Al Kharga Oasis, Egypt.
Hotline:+2 (02) 16416   Tel:+2 (092) 7929 751/2/3   Fax:+2 (069) 77929 983   
Email:pioneers@jaz.travel  http://www.solymar-hotels.com

Kharga Oasis Hotel 3*
Nasser Square, Kharga, tel +2 092 7924940/ 7921500


Baris  sau oaza uitata este si ea neglijata de organizatorii circuitelor din Desertul de Vest, putini turisti aventurandu-se aici. Baris se afla la 90 km sud de Kharga si a fost in antichitate unul din centrele comerciale importante, inflorirea sa economica fiind legata de comertul cu sclavi. Din pacate, astazi nimic nu pare sa aminteasca de trecutul bogat al acestei oaze si punctele de interes turistic sunt putine (in afara pitorestilor palcuri de palmieri si a magarusilor care par a fi stapanii absoluti ai zonelor verzi).
 
O nota aparte o confera oazei casele din Baris el Gedida (Noul Baris), aflata in Nordul orasului, unde unul din cei mai importanti arhitecti egipteni Hassan Fathy a proiectat si supravegheat constructia unor asezari ecologice folosind materiale naturale si metode traditionale. Acest proiect arhitectural indraznet se dorea a fi un exemplu pentru alte asezari, insa el a fost oprit o data cu izbucnirea Razboiului de Sase Zile din 1967. De atunci, lucrarile nu au mai fost reluate si in acest moment sunt finalizate doar cateva case si mai multe spatii publice.  Din pacate, desi designul a fost inspirat de arhitectura locala si de liniile fortaretelor romane existente in oazele Desertului de vest, asezarea nu a fost pe placul localnicilor. Au existat mai multe initiative de finalizare a proiectului insa discutiile nu au ajuns inca la final, astfel incat ramanem cu speranta ca intr-un viitor apropiat un dezvoltator imobiliar va descoperi potentialul urias al acestui proiect si va transforma intreaga zona intr-un paradis hotelier sau rezidential.

La aprox 10 km de Baris se afla Qasr ad-Dush, o fortareata-templu romana construita pe locul anticului oras Kysis. Dush era un orasel de granita pozitionat strategic la intersectia a cinci rute, reprezentand totodata si poarta sudica a Egiptului. Fortareata era si un punct de supraveghere al Darb el-Dush, o ruta Est-Vest catre Esna si Edfu motiv pentru care a fost construita foarte solid continand o garnizoana importanta de soldati (se presupune ca structura ar mai avea cel putin cinci nivele ingropate in nisip). Excavatiile la situl vechiului oras Kysis inca nu s-au incheiat iar descoperirea unui sistem elaborat de canalizare (tevi din lut ) si a unei biserici abandonate sugereaza faptul ca orasul a fost parasit atunci cand izvoarele subterane au secat.
Templul aflat in interiorul fortaretei era dedicat lui Serapis, Isis si Hippocrat. El a fost ridicat in timpul domniei imparatilor Domitian si ulterior Traian (sec 1 e.n) si decorat in perioada lui Hadrian. Templul a fost restaurat in 1967 iar inscriptiile sale au ramas intacte de 2000 ani. In interior se remarca sanctuarul cu doua incaperi si tavanul arcuit, numeroasele capele, colonada si intrarea pe frontispiciul careia troneaza un bazorelief al soarelui inaripat sau aripile lui Horus (simbol egiptean reprezentand divinitatea, roialitatea, puterea).

all rights reserved © egiptul prin ochii nostri