Eid Al Fitr (micul Bairam)

La sfarsitul Ramadanului musulmanii din intreaga lume sarbatoresc Eid Al Fitr (Festivalul Incheierii Postului) sau Micul Eid. Eid este cuvantul arabesc pentru „sarbatoare” in timp ce Fitr inseamna „a purifica” astfel incat intreaga denumire simbolizeaza purificarea de dupa incheierea postului. Sarbatoarea dureaza trei zile si cade in prima zi a lunii Shawwal, luna urmatoare Ramadanului in calendarul islamic. Este, din nou, un moment al caritatii si al bucuriei pentru incheierea „lunii binecuvantate”.
Inaintea Eid-ului exista in Sunnah obligativitatea Sadaqah al-fitr („Pomana incetarii Postului” catre cei sarmani) din partea oricarui musulman adult apt de a face milostenii (Zakat). Astfel, in ultimele zile ale Ramadan-ului, fiecare familie musulmana va oferi celor saraci o suma de bani sau va dona  alimente, pentru a se asigura ca si cei vitregiti de soarta vor avea ce pune pe masa in zilele sarbatoririi Eid-ului.

Data exacta a Eid-ului nu este cunoscuta datorita faptului ca lunile in calendarul islamic depind de fazele lunare si, similar Ramadan-ului, data exacta a Eid-ului e anuntata cu o seara inainte, dupa observarea lunii.

In prima zi de Eid, musulmanii se trezesc dimineata devreme, inainte de rasarit pentru a participa la rugaciunea Fajr, dupa care se imbraca in haine sarbatoresti si iau un mic dejun usor (ca semn al incheierii postului) inainte de a participa la Rugaciunea speciala de Eid. In drum spre slujba de Eid, ei vor murmura urmatorul Takbir: „Allahu Akbar, Allahu Akbar, La ilaha ilal lahu wal Allahu Akbar, Allahu Akbar wa lilla hil hamnd” (in trad aprox. „Dumnezeu e Mare, Dumnezeu e Mare, nu exista alt Zeu decat Dumnezeu „). O alta Sunnah  a profetului Mohamed recomanda folosirea a doua rute diferite: una catre si una dinspre locul de rugaciune.  

Rugaciunea de Eid are loc in zone deschise, pe terenuri virane, in piete sau la moschei si consta in doua „rakaʿāt” si 6 „Takbir”- aditionale. Urmeaza apoi khutbah (predica) incheiata de o alta rugaciune (dua) pentru iertare, mila si ajutor dumnezeiesc pentru toate fiintele pamantului. Predica instructeaza musulmanul asupra indatoririlor sale de Eid, in special Zakat (milostenia) iar ascultarea ei cu atentie este obligatorie. La sfarsit credinciosii se imbratiseaza si se felicita intre ei.

Dupa slujba de Eid, musulmanii se imprastie, isi viziteaza rudele si prietenii, dau cadouri copiilor si se delecteaza cu mancaruri  deosebite  si dulciuri special pregatite cu aceasta ocazie. Dulciurie traditionale, preparate numai in aceasta perioada poarta titlul generic de Kahk si constau in diverse sortimente de prajituri uscate/fursecuri, simple ori umplute cu fructe uscate (in special curmale) si rahat avand foarte mult unt/untura in compozitie si fiind imbracate intr-un strat alb si generos de zahar pudra.
Sarbatoarea micului Eid este echivalentul Craciunului. In aceasta perioada fiecare (in special copiii) primeste cadouri („Eidi”), bani si haine noi.

Toate aceste activitati continua timp de trei zile si in majoritatea tarilor musulmane cele trei zile reprezinta o mini-vacanta decretata sarbatoare oficiala.

Mesajele de felicitare cele mai folosite sunt „Eid mubārak ("Eid binecuvantat!") sau „Eid sa‘īd ("Eid Fericit").

Eid AL Adh’ha (Festivalul Sacrificiului sau Marele Bairam)

Sarbatoarea in sine-a doua sarbatoare musulmana anuala-dureaza trei zile si este ocazionata de pelerinajul (Hajj) la Mecca. Acest tip de pelerinaj are loc numai intr-o anumita perioada a anului si prevede ritualuri specifice, unul dintre ele referindu-se la a petrece o noapte pe muntele Arafat. Hajj-ul este unul din cei cinci stalpi ai Islamului. El nu este absolut obligatoriu ci doar recomandabil celor care au posibilitatea sa o faca macar o data in viata. In timpul Hajjului, credinciosii rememoreaza incercarile la care a fost supusa credinta profetului Abraham(Avraam). Dupa cum se stie, cea mai dura incercare este aceea in care Dumnezeu ii cere lui Avraam sa-si jertfeasca singurul fiu. In momentul sacrificiului insa Domnul ii vorbeste explicandu-i ca ofranda i-a fost deja primita prin credinta sa de neclintit si ii porunceste sa sacrifice o oaie in locul fiului sau.
In memoria acestor evenimente si urmand porunca Domnului, musulmanii sacrifica si astazi un animal (oaie, camila, capra, vita) . Acest act capata valenta unei ofrande aduse Celui Atotputernic numai cu conditia pronuntarii Numelui Sau in momentul sacrificarii. De altfel, macelarii musulmanii procedeaza astfel in tot timpul anului pentru ca pronuntand numele Lui ni se reaminteste ca viata este sacra.

Carnea rezultata in timpul sacrificarii de Eid el Ad’ha se ofera celorlalti: o treime rudelor si apropiatilor familiei, o treime prietenilor si o treime saracilor. Si aceasta are semnificatii: disponibilitatea de a darui si a renunta la lucrurile materiale, in favoarea celorlalti pentru a putea fi astfel mai aproape de Dumnezeu.

In prima dimineata de Eid, musulmanii din intreaga lume care nu se afla la Mecca in Hajj, merg la moscheea locala pentru a participa la rugaciunea de dimineata dupa care viziteaza o ferma sau fac aranjamentele si supravegheaza sacrificarea animalului/animalelor. In Egipt acest lucru se face in mod organizat, si este bine pregatit cu cateva zile inainte. Astazi macelariile ofera animale vii si spatiul necesar pastrarii lor pana in momentul sacrificarii. Totusi, familiile sarace care nu isi permit costuri mari, obisnuiesc sa aduca un animal de la ferma sa-l tina o zi-doua in propria casa, ori pe acoperisul cladirii si apoi sa-l sacrifice. Carnea urmeaza a fi distribuita in timpul sarbatorii sau imediat dupa.
In timpul Eid-ului vizitele la rude si prieteni, schimbul de daruri, felicitarile si participarea la mese opulente(in care ingredientul de baza e carnea) sunt o traditie.

Musulmanii se felicita cu aceasta ocazie iar cele mai comune fraze sunt:
Ayamkum Sa'ida – zile fericite! iar cel care se intoarce de la Hajj este intampinat cu fraza Hajj Mabroor –Fie ca Dzeu sa-ti accepte pocainta! Se mai foloseste adesea Kolu Sana wenti tayeba(pt femei) sau Kolu Sana we’nta tayeb (pt barbati) in ideea de La Multi Ani ! si Aed Mubarak – Aed Fericit!
Ayamkum Sa'eida. Kul Aam Wa Antum Bakhair – Zile fericite si fie ca toate sa-ti mearga din plin!

Sham el-Nasseim (Sarbatoarea primaverii)

De mai bine de 4500 ani, egiptenii celebreaza una din cele mai vechi sarbatori locale, numita Sham El Nasseim (Sarbatoarea Primaverii). Sezonul recoltelor in anticul Egipt se numea „Shamo” de unde si denumirea actuala de Sham el Nessiem tradusa drept Sarbatoarea Primaverii.

Din insemnarile lui Plutarh aflam astfel ca vechii egipteni aduceau zeilor ofrande de  peste sarat, salata verde si ceapa. Aceleasi alimente se gasesc si astazi pe mesele familiilor egiptene ca o traditie culinara specifica acestei sarbatori.
Salata verde (laptuca) si „malana” (planta cruda de humus) sunt plante verzi ce simbolizeaza speranta sosirii primaverii. Ouale colorate, simbolizeaza invierea, reinnoirea vietii. Pana in prezent egiptenii inca obisnuiesc sa coloreze oua de Sham El Nesseim si se crede ca vechii egipteni sunt primii care au traditionalizat aceasta practica.
Sham El Nessim se sarbatoreste mereu in a doua zi a Pastelui ortodox, prin mese in aer liber (picnic) bogate in oua, cruditati (laptuca, malana, ceapa verde), peste uscat, sarat ori afumat.